Antonimul lui fake news. Ghid de detecție

Andreea Archip
Andreea Archip
29 March 2018, 14:10 actualizat acum 3 ani
    Antonimul lui fake news. Ghid de detecție

Un băiat de cinci ani din România este cel mai tare programator al lumii. Loviți de sindromul „românii au talent”, nu ne prea pasă cum se poate ca un astfel de geniu să nu fi fost deja închis într-un laborator pentru cercetări amănunțite. Or fi copiii noștri genii, dar parcă e de săpat aici. Și nici măcar nu trebuie să începi o investigație pe cont propriu ca să-ți dai seama de gogomănie. Trebuie doar să citești oleacă mai atent articolul cu pricina care spune printre altele că „Este pasionat de dezvoltarea durabilă, îi plac dulciurile Kinder Pinguin, jocurile de strategie și filmele de război rusești iar din punct de vedere politic este un mare fan al platformei social democrate, urmărind în fiecare zi noutățile care apar pe pagina de facebook a domnului Liviu Dragnea”. Nu credeți deja că cineva aproape s-a prăpădit de râs scriind asta? Și râde pe seama share-uitorilor și like-iștilor care nu citesc. De fiecare dată când ai crezut o știre falsă, cineva s-a distrat tare-tare pe seama ta, necititorule. Că, de fapt, aici e problema, nu mai avem răbdare să citim. Doar credem.

Prima pildă: dacă vă interesează subiectul, citiți! Poate ajuta și dacă citiți textul cu voce tare. Dă multă claritate.

Dar ce te faci când fake news-ul pleacă de la o poză. Cum îți poți da seama dacă părul Angelei Merkel a fost cu adevărat blurat la televiziunea națională din Arabia Saudită fiindcă a refuzat să își acopere capul? Tot Google te poate salva. Aici cazi în capcană fiindcă Arabia Saudită și politica sa cu privire la drepturile femeilor au devenit de multe ori subiect de fake news. Vă poate salva și o carte citită la timpul ei, dar nu e timpul pierdut dacă vă apucați și acum. Dar pe lângă asta, avem și învățătura a doua: un Google search îți poate salva reputația de internaut.

Tu de unde te informezi? Care e sursa ta? Dacă alegi o sursă mai de încredere, care nu te-a dezamăgit anterior și care e și un nume pe piață, s-ar putea să ai mai puține șanse să fii păcălit. Și dacă există fake news, atunci sigur există și true news.

Și tot mă întreb când am rămas repetenți la școala „cusutului cu ață albă”? A lui „ceva nu miroase a bine” sau a lui „ceva e putred în Danemarca”? A fost dezechilibrată de breaking news, de rețelele de socializare, de propria noastră încercare de a ne refugia în lumea știrilor ușurele, de hăhăială. 

Dar stați liniștiți, nu murim din asta. Am aflat recent că există niște oameni într-un colț al lumii care trăiesc până la 150 de ani. Măi să fie, păi, vreau și eu acolo. Măcar cât să fac un reportaj. Deși am intrat în presă pe vreme când Google era un fel de nenea Gigi de la țară, celebru la el acasă și atât, azi e o unealtă care poate aproape singură să investigheze o gogoriță. Așa că am dat un sfânt search și am mai găsit alte site-uri care venerau valea râului Hunza, aflat la graniţa dintre India şi Pakistan, unde oamenii trăiesc până se plictisesc. Și poza cu doi domni veseli era aceeași, doar că articolul le atribuia vârste diferite decât citisem anterior. Primul indiciu: n-ai cum să greșești vârsta unui om cu 30-40 de ani. Și apoi am dat și peste o altă pagină care diseca problematica. Deși au fost cercetători în zonă și s-au mirat de cât de sănătoși și veseli îs oamenii de-acolo, nu există nicio dovadă că ar fi uitat Dumnezeu să-i mai cheme la el.

Nu zic că nu e frumos să trăim o viață lungă, întrebarea e dacă vrem să ajungem până la 150 de ani când deja micul programator minune va fi un tinerel de 80 de ani și probabil un și mai înfocat admirator al platformei social democrate? Ei, măcar pentru asta trebuie să învățăm să cernem fake de true news.

PS: Și culmea, cred că autorul invenției cu programatorul nici măcar n-a intenționat să facă un bine PSD.