Augustin Zegrean: În Austria, daca Parlamentul îl suspendă și poporul îl pune la loc pe Președinte, Parlamentul se dizolvă

cristian.coman
13 iunie 2018, 19:27 actualizat acum un an

În aceste zile, politicenii puterii fac calcule pentru a-l determina cumva pe președinte să ia cât mai repede decizia de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, conform deciziei Curții Constituționale. Suspendarea președintelui este o variantă care se discută tot mai mult în PSD.

 

Președintele poate fi suspendat, conform Constituției, în două moduri.

 

În primul rând, dacă parlamentarii puterii consideră că Președintele a încălcat în mod grav Constituția, acesta este suspendat de majoritate și în 30 de zile se organizează referendum de demitere.  În acest caz, este obligatoriu referendumul, conform articolului 95 din Constituție. Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, a explicat pentru stiricurate.ro:

Reporter: Deci nu se poate juca nimeni cu treaba asta.

Augustin Zegrean: Ba se poate, sigur că se poate, păi ne jucăm cu Constituția de 30 de ani. Dar așa scrie la „Cartea sfântă”. Am auzit multe gogonate în ultimul timp și de fiecare dată mă duc la carte, poate gresesc eu.

Pentru a realiza suspendarea, puterea trebuie să obțină în Parlament votul a 234 de senatori și deputați.  Cu toate racolările lui Victor Ponta și replierile puterii, PSD și ALDE au mai mult de 240 de parlamentari. Așadat, teroetic, ar putea vota suspendarea. Dacă referendumul de demitere care urmează după suspendare nu este validat – adică sunt mai puțin de 30 la sută la vot – sau alegătorii votează împotriva demiterii, parlamentarii nu răspund politic pentru asta.

Augustin Zegrean: În Austria, dacă Parlamentul îl suspendă și poporul îl pune la loc pe Președinte, Parlamentul se dizolvă. La noi, lumea mă înjură și acum pe mine că în 2012 CCR nu a stabilit că președintele Băsescu a fost demis la referendum, deși nu s-au îndeplinit condițiile legale pentru a fi demis.

O altă modalitate de suspendare a lui Iohnnis, discutată de politicienii puterii, ar fi - conform articolului 96 din Constituție - situația în care 2/3 din Parlamentari îl acuză pe Președinte de înaltă trădare și votează suspendarea, apoi Înalta Curte de Casație și Justiție dă o hotărâre definitivă de condamnare pentru înaltă trădare și Președintele e demis automat. Așadar, ICCJ ia locul referendumului în cazul acuzației de înaltă trădare a Președintelui. Ceea ce cu greu poate fi admisa în cazul de față ca variantă posibilă.

Augustin Zegrean ne amintește că până în 2003, deciziile CCR puteau fi anulate de Parlament în ședință comuna cu 2/3 din voturi. Dar Constituția din 2003 a scos această prevedere. Pentru că nimeni, nici chiar Parlamentul, nu poate să valideze ceva neconstituțional. Și nici nu poate cenzura deciile Curții.

 

Președintele nu are nicun termen. Dar respectarea Constituției înseamnă respectarea deciziei CCR

 

Augustin Zegrean spune că Președintele nu poate fi obligat să respecte vreun termen în legătură cu revocarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi

Reporter: Cât timp poate amâna Iohannis decizia de revocare a Laurei Kodruța Kovesi?

Augustin Zegrean: Nu există un termen, Constituția nu a prevazut un termen în care Președintele  poate să facă sau să nu facă ceva. Și dacă nu e prevăzut, înseamnă că termenul ăsta nu există. Ce nu este scris nu există. Când Adunarea Constituantă a vrut să stabilească un termen – de exemplu, când o lege este declarată de Curte neconstituțională – Parlamentul sau Guvernul este obligat ca în termen de 45 de zile să pună de acord legea cu decizia Curții Constituționale. Când au vrut să prevadă un termen, s-a prevăzut. Unde nu s-a dorit, nu s-a prevăzut.  Acum, trebuie avut în vedere faptul că atunci când s-a scris Constituția am făcut parte din Comisia care a scris Constituția, nu ne-am gândit că se poate ajunge la astfel de situații. Nu poți să scrii totul în Constituție. Constituția trebuie să fie scurtă, concisă, clară. Nu se ocupă cu lucruri atât de neînsemnate. Nu există termen și nici sancțiune pentru cel care nu ar respecta un termen care nu e stabilit. Cum poți să pedepsești pe cineva că nu a respectat un termen care nu e prins nicăieri? Sigur că regula este că deciziile Curții sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Am auzit pe cineva spunând în 3 zile, este o confuzie, legile au 3 zile de de publicare, aici nu exista.

Reporter: Așadar, Președintele poate face dezbateri și analize cât crede de cuviință?

Augustin Zegrean: În limbajul de lemn european, se zice de „termen rezonabil” în care trebuie soluționate procesele, de exemplu. Si în Constituție se face referire la procese că trebuie să se încheie într-un termen rezonabil. Nimeni nu știe ce înseamnă un termen rezonabil, că nici asta nu e prevăzut și definit nicăieri. Dar vă dau un exemplu. La CEDO, termenul de soluționare 8-10 ani. Și ei totusi ne-au sancționat pe noi pentru nerespectarea termenului rezonabil în anumite situații, deși procesele din România sunt mai scurte.  

Reporter: Exista posibilitatea ca președintele să spună „Respect Constituția, dar nu sunt obligat să respect decizia Curții Constituționale”?

Augustin Zegrean: Păi dacă în Constituție scrie că deciziile Curții sunt general obligatorii, mai poți spune că respecți Constituția când nu respecți decizia Curții? Sau respecți doar ce îți place ție din ea? Deciziile sunt general obligatorii, articolul 147 din Constituție. Poți să spui că respecți Constituția, cu excepția art 147, de exemplu? Nu.

 Urmăriți materialul video cu declarațiile lui Augustin Zegrean la stiricurate.ro