Bucureşti pe scara Richter. 8.993 de bucureşteni locuiesc în imobile cu risc seismic I

Maria Andries
Maria Andries
18 iulie 2018, 09:18 actualizat acum un an
    Bucureşti pe scara Richter. 8.993 de bucureşteni locuiesc în imobile cu risc seismic I

Reportaj de pe şantierele în lucru ale Companiei Municipale pentru Consolidări

30 de familii au fost relocate până acum în Bucureşti, din imobilele cu risc seismic.
„Câte locuinţe de necesitate are la dispoziţie Primăria Capitalei”

„Cele 128 de apartamente preluate de la Administraţia Fondului Imobiliar. Sunt în curs de reabilitare. Deocamdată atât, mai căutăm să preluăm şi altele”, spune Marian Coajă, inspector de specialitate în PMB. El este „ghidul” care deschide porţile şantierelor unde se consolidează clădirile cu „bulină”.

Preluarea locuinţelor de necesitate de la Ministerul Dezvoltării s-a făcut în 2009, în mandatul edilului Sorin Oprescu. Opt ani mai târziu, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, a constatat că unele dintre aceste locuinţe sunt „de neutilizat”.  

Miracolul de pe Blănari

Pe Strada Blănari, nr.2,6,8 au apărut muncitorii. „Miracol! A dispărut lacătul! Oamenii ăştia nu erau ieri aici”, „Din vina mea”, precizează inspectorul Marius Coajă. „Au fost trimişi să ajute la punerea stâlpilor pe un alt şantier”. Oficialul PMB adaugă că lucrarea de pe Blănari este „proiectul nostru de suflet”.

Planurile de execuţie au fost realizate în 2012, de SC ROCOM SRL. Până să înceapă lucrările, o parte din construcţie s-a prăbuşit în 2013. „Ziua-n amiaza mare, bine că nu trecea nimeni prin zonă. Numărul 4, practic, a dispărut. Şi-acum discutăm cu proprietarul să fie de acord să consolideze cu noi”. Celelalte numere sunt proprietatea municipalităţii.

„Acum trebuie alt proiect de execuţie. Că cele mai multe sunt proiecte vechi, făcute poate din birouri”, spune Marius Coajă. Totuşi, pe şantier se munceşte şi fără proiect. Muncitorii scot tencuiala, cară deşeurile cu roaba şi le încarcă într-o maşină cu remorcă. „Vom pune perete diafragmă şi la exterior, şi la interior, să susţină pereţii originali. Iar asta va lua mult din spaţiul de locuit”.

8.993 de bucureşteni locuiesc în imobile cu risc seismic I. „Asta am aflat de la ANAF. Dar, bătând din uşă în uşă, să convingem proprietarii, ne-am dat seama că, de fapt, mulţi dintre aceştia s-au mutat de ani buni”.

„Şi câţi au rămas aşa, estimativ?”

„Nu ştim exact, dar o să ne dăm seama pe parcurs”.

 „În blocurile de locuinţe aţi început consolidările?”

„Acolo unde proprietarii şi-au dat acordul, da. În prezent, avem acordul de la 19 blocuri cu opt şi zece etaje, unde o să încercăm să intrăm anul ăsta. Vrem să intrăm şi în spitale, mai întâi în Colentina”.

„La spitale, consolidarea o să se facă etapizat, pe porţiuni, o să evacuăm un corp de clădire, îl consolidăm, trecem la următorul”, intervine inginerul coordonator Alexandru Stamate.

„În ultimii doi ani, câte clădiri au fost consolidate?”

Răspunde inspectorul PMB.

„Adică unde s-a făcut recepţia? Patru. Şi opt şcoli”.

„Tot în programul de consolidări contra cutremurelor?”

„Nu, printr-un program finanţat de BEI”.

 Bucureşti pe scara Richter. 8.993 de bucureşteni locuiesc în imobile cu risc seismic I

Inspector PMB: „Muncim pentru cele 10 milioane de euro. Şi avem concurenţă!”

La bani nu ne înţelegem. Primăria Bucureşti a alocat 10 milioane de euro, de la bugetul ei, anul acesta pentru consolidări.

„Toţi banii ăştia vor ajunge la Compania Municipală pentru Consolidări?”

„Nu”.

„Mai execută şi alte firme consolidări în Bucureşti, din banii ăştia?”

„Mai sunt patru şantiere private, dar finanţate din alte alocări bugetare”,

„Deci 10 milioane de euro ajung la Companie”.

„Nu, mai explic o dată. Administraţia Municipală a Clădirilor pentru Risc Seismic, ordonatorul terţiar de credite, îi cere companiei să vină să oferteze, pe normă internă, conform prevederilor legale. Adică există un caiet de sarcini alcătuit de autoritatea contractantă, la care compania respectivă vine şi depune ofertele, cu date tehnice şi economice. În urma analizei, se stabileşte dacă compania are o ofertă conformă, s-ar putea să nu aibă. Dacă e conformă, s-a şi semnat contractul de execuţie. Apoi autoritatea contractantă obţine certificatul de urbanism şi alte avize, foarte important e cel de la Ministerul Culturii, pentru autorizaţie de construcţie. Apoi dă ordinul de începere...”

„Lucrările sunt date spre execuţie, toate, Companiei Municipale. Cum au fost atribuite?”

„Păi, tocmai v-am spus. Un caiet de sarcini...”

„Fără licitaţie?”

„Au fost licitaţii, în care autoritatea contractantă nu a fost de acord cu propunerea Companiei Municipale şi nu s-a semnat contractul. Toate se fac conform legii, există două ordine ale Ministerului de Finanţe care reglementează asta, e vorba de banul public”.

„Unii patroni din construcţii spun că atribuirea directă către o companie a Primăriei înseamnă ajutor de stat”

 „Nu e atribuire directă, e tot o licitaţie, dar pe normă internă”

Înapoi la cele 10 milioane de euro.

„Toate cele 20 de şantiere deschise pentru consolidări sunt ale Companiei?”

„Da”.

„Deci Compania ia cele 10 milioane de euro?”

„Nu-i ia, pur şi simplu. Muncim pentru ei. Sunt patru nivele în construcţii, Formularul F3: materialul, transportul, manopera şi utilajele. Administraţia ne întreabă: Ia să văd, cât ai dat pe materialele astea! Şi apoi decontează. Ia să văd, cât a costat mâna de lucru sau utilajele. Compania prezintă devizul şi tot aşa. Fiecare lucrare are un buget separat”.

„Compania estimează încasări de aproximativ 53 de milioane de euro în 2018. Cum produce banii?”

„Din lucrări”.

„Lucrează şi pentru alticineva decât Primărie? Pentru privaţi?”.

„Păi, banii sunt din lucrările pentru Admnistraţia Municipală. Pe viitor, vrem să obţinem contracte şi de la privaţi. Cum e, de pildă, de la proprietarul de pe Blănari, 4.  Dar să nu credeţi că lucrăm ca şi cum n-avem concurenţă. Avem. Fac şi alţii consolidări. V-am spus de şantierele private. Vrem să arătăm că putem să facem şi noi. Că suntem în stare. Că lucrăm cel puţin la fel de bine şi la preţul corect. Suntem abia la început”.

„Şi ce vă propuneţi, pe viitor?”

„Vrem să prindă lumea încredere în noi, mai ales proprietarii, când e vorba de consolidări. Să înţeleagă că au şi ei o responsabilitate, că noi nu facem decât să ajutăm. Dar responsabilitatea cea mai mare e a lor. Şi să vină lângă noi, să ne dea acordul. Primăria acordă facilităţi, proprietarii cu venituri mici nu plătesc nimic, proprietarii cu venituri medii plătesc 50 la sută, cei cu venituri mari plătesc în rate fără dobândă, pe 25 de ani. Dar mulţi nu vor să audă, cred că aşteaptă să se dărâme clădirile şi să construiască diverse chestii în locul lor. Dar dacă se dărâmă peste cineva care trece pe stradă?”

„Cu proprietarii aflaţi în străinătate cum procedaţi?”

„E foarte greu să-i contactăm, numai prin ambasade. Şi după ce-i contactăm, refuză să consolideze”.

„Luaţi în calcul şi alte soluţii, de pildă, exproprierea?”

„Da, anul ăsta s-ar putea să avem primul caz de proprietar expropriat pentru consolidare”.

Inspectorul Marius Coajă arată spre clădirile vecine cu imobilul în reparaţii de pe Strada Franceză. „Peste doi ani, o să trebuiască să intrăm în asta, nici asta nu mai are mult. Ar fi mai ieftin să deschidem un singur şantier, să închidem strada şi s-o consolidăm de la un capăt la altul. Aşa ar trebui făcut”.

Am văzut că există viaţă pe şantierele Companiei Municipale de Consolidări. Mai mult, la capătul discuţiilor despre îngeri, martori seismici şi bani publici, am aflat şi adresa acestei entităţi, de la inspectorul PMB. „Strada Traian, 44. E un sediu închiriat. Nu e o companie fantomă. Are organigramă, are tot. Şi nu acolo sunt cele mai mari salarii dintre companiile municipale. Nici vorbă să fie la Consolidări, nici pe departe. Sunt salariile corecte pentru nişte specialişti în domeniu. Şi sunt trecute integral pe cartea de muncă. Unui inginer constructor nu-i poţi da sub 6.000 de lei lunar”.

Bucureşti pe scara Richter. 8.993 de bucureşteni locuiesc în imobile cu risc seismic I