Bucureşti pe scara Richter: Atenţie, se consolidează!

Maria Andries
Maria Andries
19 iulie 2018, 08:46 actualizat acum un an
    Bucureşti pe scara Richter: Atenţie, se consolidează!

Reportaj de pe şantierele în lucru ale Companiei Municipale pentru Consolidări

Primăria Bucureşti a alocat 10 milioane de euro, din bugetul pe anul în curs, pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din Bucureşti.

Cum anume sunt folosiţi aceşti bani şi care e planul pentru protejarea populaţiei din Bucureşti aflăm vizitând câteba dintre cele 20 de şantiere deschise de Compania Municipală pentru Consolidări. Ghizi sunt Marius Coajă, inspector de specialitate din PMB, şi Alexandru Stamate, inginerul coordonator al lucrărilor.

 

Inspectorul şi paharul cu lapte

„Problema e că oamenii greu se lasă convinşi să se mute, chiar şi după ce îşi dau acordul pentru reabilitare”, explică oficialul PMB. Ne oprim în faţa imobilului din Strada Spătarului nr.35. Clădirea e îmbrăcată în plasă protectoare. Muncitorii bat cu dălţi şi ciocane în pereţii exteriori, să îndepărteze tencuiala.

Nu s-au mutat toţi locatarii, doar jumătate dintre ei. „Poate dacă facem zgomot cu şantierul, se vor hotărî mai repede”, spune inspectorul. Aici a stat actorul Radu Beligan. Apartamentul, „superb”, precizează admirativ inspectorul, a fost vândut. Noul proprietar, care se recomandă drept constructor,  tocmai discută cu şeful de şantier.

Sub tencuială, se văd crăpăturile în zid.

„În ce constă efectiv consolidarea?”

„Punem mortar peste fisuri, apoi plasă de fier, care să ţină faţada, apoi tencuim. Asta, la exterior”, răspunde inginerul Alexandru Stamate, cel care coordonează lucrările Companiei Municipale pentru Consolidări.

„Şi la interior? Refaceţi structura de rezistenţă?”

„Fiind o clădire veche, din interbelic, structura de rezistenţă este zidăria însăşi. Putem pune fie o structură de piloni şi zidărie, fie perete diafragmă, din beton”.

O doamnă în vârstă, cu sacoşe, se opreşte la intrarea în clădire. I se adresează angajatului Primăriei: „Chiar doream să discut cu dumneavoastră!”. Inspectorul o ajută să-şi ducă sacoşele la etaj. Se întoarce, cu o expresie descumpănită. „M-a întrebat dacă nu vreau un pahar cu lapte. Ca pe vremuri!”.

În spatele clădirii, se sapă la temelie. „Vedeţi cât e de şubrezită?”, spune inginerul. „Şi înăuntru, nu ştiu cum stăteau oamenii ăia, că pereţii erau mâncaţi, gata să cadă pe ei”, adaugă inspectorul.

Bucureşti pe scara Richter: Atenţie, se consolidează!

O lucrare de consolidare durează între 24 de luni şi 36 de luni.

„Executată de Compania Municipală, costă între 400-600 de euro metrul pătrat”, afirmă Marius Coajă. Consolidarea actualului sediu al PMB, realizată de o firmă privată, a costat 850 de euro metrul pătrat.

Pe lângă consolidări, spune inspectorul, PMB are un program pentru achiziţionarea de „martori seismici”: senzori care se plasează pe clădiri pentru a indica eventuale modificări în structură produse de vibraţiile scoarţei terestre. Un „martor” costă 2.000 de euro bucata.

 „Am instalat deja martori seismici în sediul Primăriei şi pe Arcul de Triumf. Ne arată cum se comportă clădirea la cutremure mici, de pildă. Dacă au apărut noi fisuri”.

„Şi cu ce ajută asta?”

„Ne ajută să prioritizăm, să intervenim unde se agravează starea clădirii.”

„Păi, sediul Primăriei tocmai a fost consolidat”.

„Da, dar senzorii ne arată cum se comportă şi clădirile din zonă, iar pe Bulevardul Elisabeta sunt multe cu risc seismic ridicat”

Cel mai bătrân Senat

Cele mai multe dintre cele 20 de clădiri în lucru din lista PMB sunt monumente istorice sau se află în zone protejate. „Sunt clădiri lăsate de izbelişte, care ar fi căzut şi fără cutremur”.

„Pe lângă consolidare, e nevoie şi de o muncă de restaurare. Ne străduim să folosim acelaşi tip de materiale, de pigmenţi, aceleaşi decoraţiuni pentru faţadă. Nu vrem să trântim o tencuială din asta nouă, de te dor ochii”, povesteşte inginerul Stamate.

Arată fără vorbe spre ce-a mai rămas din ceea ce a fost primul sediul al Senatului României, din Calea Şerban Vodă. „De aici s-au furat bucăţi din zid, cărămidă cu cărămidă”. Omul pipăie marginea ştirbă a unei arcade. Din clădirea cu un singur etaj se văd pereţii galbeni, ceva grinzi, scânduri înnegrite de ploaie şi şarpantele noi, instalate de constructori. E linişte ca-n sala de operaţii. Cazul e grav. Întâi a fost pusă în siguranţă zona, să nu cadă clădirea peste pietoni sau peste muncitori.

În jur de 880.000 de euro costă refacerea acestei Case a Poporului din altă epocă. A fost ridicată în 1830, a trecut în proprietatea statului în 1864. Cândva, pe aici a păşit primul domnitor al României. Pe geamul ăsta, astupat cu scânduri, s-a uitat regele Carol I, nemulţumit că întârzie boierii.

Casa martir de pe Sfinţilor

La imobilul de pe Strada Sfinţilor, încă nu s-a încheiat salubrizarea. O lună a durat scoaterea gunoiului dintr-o aripă a clădirii. Şi treaba abia a început. Cu un scripete, muncitorii scot gunoiul din pivniţă. „Azi am avut un necaz, s-a prăbuşit o bucată de zid aici. Aşa se întâmplă la lucrări din astea. Mai cade câte-o bucată, te opreşti, pui stâlpi de susţinere”, spune inginerul.

„Vedeţi calcanul acela?”. Indică partea exterioară, jupuită până la cărămidă. „Am ras tencuiala, să poată parca locatarii din zonă, fără grijă”. Din curtea interioară, printre stâlpii de susţinere, se vede înăuntrul odăilor. Pe un perete, câteva icoane de hârtie. Un incendiu a lăsat răni negre pe lemnărie. Casa a fost părăsită cu mulţi ani în urmă, doar oamenii străzii se aciuau prin ea. „Acum avem grijă să nu ne trezim iar cu oaspeţi nedoriţi”, spune inspectorul din Primărie. Şantierele sunt supravegheate cu camere video.

Îngerul Bucureştiului, la infirmerie

Pe Strada Franceză, la numărul 30, pe panoul de la poarta şantierului, au apărut datele de execuţie. „Astea nu erau ieri aici”, „Păi, vedeţi? Dacă ne-aţi atras atenţia”. Din clădire au fost evacuate nouă familii, încă din 2012. Dar abia anul acesta au început, efectiv, reparaţiile. Două luni a durat salubrizarea. „Nici nu se putea respira aici, pereţii duhneau a urină, erau animale moarte, dejecţii”, spune inginerul Stamate. „După ce am curăţat, s-a luminat locul”.

Pe o scară de lemn străvechi, coborâm două nivele în subsol. Inginerul arată spre bolţile de cărămidă aparentă, „Nu mai face nimeni aşa ceva azi”. La un bec de 200 W, doi muncitori şlefuiesc un panou. E umezeală. „De asta avansăm greu, trebuie să ţinem cont de timpii de uscare”.

La etaj, intrăm în atelierele unde se restaurează decoraţiunile de ipsos. „Au mai rămas puţini care să facă meseria asta”. Inginerul se interesează de soarta unei anumite „domnişoare”. „Ce mai face ea astăzi? Cum se simte?”. „Domnişoara” e un cap de înger, pe care un meşter îl oblojeşte, întinzând ipsos cu o pensulă fină. Nu e un înger care surâde perfect, ca al catedralei din Reims. E un înger cu părul drept şi un aer absent.

Bucureşti pe scara Richter: Atenţie, se consolidează!

Pe masa de lucru sunt tratate cu pensula flori şi frunze de ipsos, fragmente de capiteluri. După restaurare, se vor face mulaje, cu ajutorul cărora vor fi reproduse ornamentele originale ale clădirii. Frumuseţea va salva Bucureştiul. Poate nu de cutremur, dar îl va salva, dacă avem răbdare s-o scoatem de sub gunoaiele veşnice.

Compania Municipală pentru Consolidări: "O să vă spună purtătorul de cuvânt! Când o să angajăm unul"

Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) este cea care ordonă lucrările. Executant este Compania Municipală pentru Consolidări, parte din Holdingul Municipal înfiinţat de PMB. Sediul unde funcţionează Compania se află pe Strada Traian, 44, din Sectorul 3, într-o clădire de birouri care încă miroase a var proaspăt. Din demisol, un oficial al Companiei iese şi se interesează pe cine căutăm. Urmează un pic de Kakfa, colţ cu Strada Sapienţei 

"Pe cineva din conducere căutăm, pentru nişte întrebări". 

"Nu e nimeni din conducere. Şi ar trebui să discutaţi întâi cu purtătorul de cuvânt".

"Bun, aveţi purtător de cuvânt, cum putem lua legătura cu el?"

"Păi, n-avem purtător de cuvânt, că încă n-am angajat. Noi angajăm cei mai buni oameni pe fiecare post, durează".

"Poate puteţi să-mi răspundeţi dumneavoastră. Cum produce Compania bani?"

"Chiar nu ştiu, că eu sunt de la administrativ". 

Până la urmă, angajatul Companiei confirmă că veniturile vor fi realizate exclusiv din comenzile primite de la Primărie, prin AMCCRS.

"Nu şi de la privaţi?"

"Nu, nu cred. Dar să ştiţi că fiecare bănuţ e verificat la noi, totul e transparent, nu ne jucăm cu legea".  

"De ce n-aveţi totuşi un site? Până şi florăria din colţ are zilele astea site".

"Nu depinde de noi. Serviciile astea sunt externalizate. La fel şi SSM-ul, securitatea pe şantier. Ca să nu apară suspiciuni, l-am externalizat". 

"Şi cine e şeful Companiei?"

"Se lucrează la organigramă. Încă se fac interviuri, încă angajăm oameni. Am deschis şantierele să se vadă că facem ceva. Ştim că pe asta e pune accent, că toţi ochii sunt pe noi".