Bucureşti pe scara Richter: “Câte clădiri aţi consolidat în doi ani?”, “Nu vă putem da informaţia”

Maria Andries
Maria Andries
17 iulie 2018, 08:21 actualizat acum un an
    Bucureşti pe scara Richter: “Câte clădiri aţi consolidat în doi ani?”, “Nu vă putem da informaţia”

Reportaj pe tema consolidării clădirilor cu risc seismic din Capitală

În 28 de ani, au fost consolidate 80 de clădiri cu risc seismic în Bucureşti. Au mai rămas 171.

PMB are în subordine două entităţi care se ocupă de problema acestor imobile. Prima este Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, înfiinţată în noiembrie 2016, prin hotărârea Consiliului General al Capitalei nr. 368 / 2016. Are în organigramă 65 de posturi, din care opt de conducere.

A doua este Compania Municipală pentru Consolidări, înfiinţată în iunie 2017, care se ocupă de clădirile aflate în proprietatea Primăriei. Are 400 de angajaţi şi estimează că până la sfârşitul anului va avea 700 de angajaţi. Salariul mediu brut este de 9.400 de lei. Compania pentru Consolidări, parte a Holdingului Municipal, a apărut, conform motivaţiei PMB, pentru a scădea preţul de execuţie al lucrărilor. „Acestea sunt structuri care acţionează rapid şi eficient”, scrie primarul Gabriela Firea, într-un comunicat.

În martie anul acesta, PMB a anunţat că alocă 10 milioane de euro din bugetul Capitalei pentru consolidări: „pentru continuarea lucrărilor la imobilele aflate în execuţie, lucrări la alte 29 de imobile care vor intra în execuţie în perioada următoare, dar şi pentru proiectele tehnice pentru alte 29 de clădiri şi expertizarea altor 24”.

Metoda de lucru este următoarea: cele 10 milioane de euro ajung la Administraţia pentru Consolidări, Administraţia îi dă mai departe Companiei de Consolidări, care le execută. Diferenţa dintre Administraţie şi Companie este că a doua ţine de guvernanţa corporativă şi nu e obligată să deruleze proceduri de achiziţii publice, adică să organizeze licitaţii.

Patru şantiere, cinci muncitori

Au trecut patru luni. Pe clădirile din lista anunţată de Primărie în martie au apărut, într-adevăr, panouri şi garduri de şantier. Dar nu pe toate aceste şantiere se întâmplă ceva. Primăria Capitalei a mai dat un comunicat, în care anunţă „cele 20 de clădiri la care se lucrează în prezent”.

Am vizitat patru şantiere din centrul Capitalei, clădiri declarate „pericol public”, pe lângă care trec zilnic mii de turişti. La primul obiectiv din listă, pe strada Blănari, nr.2, 6, 8 şi 10, şantierul e închis cu un lacăt mare. Andreea I., patroana unui magazin din zonă, spune că n-a mai văzut pe-acolo muncitori de când s-au pus schelele, în noiembrie, anul trecut. Ar trebui să fie gata anul viitor, tot în noiembrie.

„Da, aşa este, la Blănari nr.2 noi am făcut proiectul de consolidare. Staţi să verific. L-am făcut în 2012. S-or fi schimbat multe la primărie, de atunci. Chiar nu ştim de ce nu s-au făcut şi lucrările”, explică inginer proiectant Cornelia Grădinaru, de la SC Rocom SRL.

Bucureşti pe scara Richter: “Câte clădiri aţi consolidat în doi ani?”, “Nu vă putem da informaţia”

Pe Lipscani, nr. 75, din nou, un lacăt mare, pe tabla care înconjoară imobilul. Schele de lemn şi un panou prin care se anunţă cine a comandat lucrarea, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, şi cine o execută, Compania Municipală pentru Consolidări. Autorizaţia de construcţie datează din martie anul acesta. Termenul de execuţie este de 12 luni. Dar nu sunt trecute datele de începere şi finalizare a lucrării.

Pe strada Bărăţiei, nr. 50, am găsit un muncitor, o găleată cu var şi o toaletă ecologică pe şantier. „Lucrări în primă urgenţă”, anunţă panoul, la fel, fără datele de execuţie. Pe strada Franceză, la numărul 30, am dat peste patru muncitori şi şeful de şantier. Stau la cafea. E pauza de prânz. „De ce nu aţi pus termenele de execuţie pe panou?”, „Pentru că mai întâi s-a făcut o salubrizare a clădirii”, „Da, dar de ce nu le-aţi trecut pe urmă? Nu aşa e normal, legal?”, „Ba da, aşa e normal, dar mai bine luaţi legătura cu conducerea”.

La ghişeul de cutremure

Rezumând, proiectele de consolidare ale clădirilor din lista comunicată de Gabriela Firea au fost făcute pe vremea administraţiei Sorin Oprescu. Timp de doi ani, Primăria Capitalei a înfiinţat două entităţi „rapide şi eficiente”, care să consolideze clădirile fără a risipi banii bucureştenilor. La sfatul şefului de şantier din Centrul Vechi, am încercat să luăm legătura cu „conducerea”.

Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic funcţionează într-un bloc de pe Bulevardul Naţiunile Unite. „Sunteţi de la presă?”. Portarul arată spre un grup de funcţionare. „Vorbiţi cu dumnealor”. Vorbim. „Îmi puteţi spune câte clădiri au fost consolidate în Bucureşti, de la înfiinţarea acestei administraţii?”, „Nu ştiu. Eu sunt de la registratură”, „Dar este cineva dintre colegii dumneavoastră care mi-ar putea spune?”. „Aşteptaţi un moment. Să întreb”. După cinci minute: „Mi s-a spus să vă duceţi să întrebaţi la biroul de presă din Primărie”. „Dar aici n-aveţi pe nimeni care să se ocupe de relaţiile cu presa?”, „Nu”. „Dar aveţi un şef. Cu cine aş putea să vorbesc din conducere?”. „Avem”, „Cum îl cheamă?”, „Aşa mi s-a spus, să întrebaţi la Primărie.”

Misterele companiilor Bucureştiului

La Primărie, la Biroul de Presă, primim comunicatul cu cele 20 de clădiri „la care se lucrează în prezent”. „Aveţi aici toate informaţiile”. „Câte clădiri au fost consolidate, în ultimii doi ani?”, „Informaţia asta nu v-o pot da acum, pe moment. Faceţi o solicitare scrisă”. Am făcut o solicitare scrisă.

Suspans în stil John Grisham. Parcă ai căuta „Firma” în varianta bugetară.

„Unde e adresa la care funcţionează Compania Municipală pentru Consolidări. Are 400 de angajaţi, ar trebui să aibă un sediu”. „Nici informaţia asta nu v-o pot da pe moment”, „Adresa. O stradă, un număr, nu e complicat”. „Faceţi o solicitare scrisă”. Am mai făcut o solicitare scrisă. N-am primit răspuns, am primit în schimb numărul de telefon al funcţionarului din primărie care ne-ar putea da adresa „şi alte informaţii despre şantierele pe care se lucrează”.

Compania Municipală pentru Consolidări SA a estimat, pentru anul în curs, venituri de 53,2 milioane de euro şi cheltuieli de 53,1 milioane de euro, din care 14,2 milioane de euro bani de salarii şi 6,8 milioane de euro investiţii în utilaje. Unde funcţionează această companie vom afla în partea a doua a reportajului.