Cozmin Guşă povesteşte despre întâlnirea cu „Hrebenciuc al Moscovei”: Adrian Năstase voia foarte mult să îl întâlnească pe Putin

28 august 2018, 06:00 actualizat acum 2 luni
    Cozmin Guşă povesteşte despre întâlnirea cu „Hrebenciuc al Moscovei”: Adrian Năstase voia foarte mult să îl întâlnească pe Putin

Misteriosul domn Mircea Popa, omul despre care Darius Vâlcov spune că ar fi un exponent al serviciilor secrete rusești, pentru care a încercat să-l recruteze, a făcut dezvăluiri despre legăturile sale cu PSD și Darius Vâlcov. Cozmin Gușă, Victor Boștinaru și Mircea Geoană răspund stiricurate.ro și Libertatea.

Ștefan Pană, Dragoș Sasu

Darius Vâlcov l-a acuzat zilele trecute pe Cozmin Guşă că ar fi angajat al KGB-ului, fostul serviciu secret sovietic, şi chiar că ar fi încercat să îl racoleze şi pe el. Totul cu ajutorul unui anumit „domn Popa”, despre care am aflat, ulterior, că este Mihai Popa, un filorus care a fost consilier al lui Cozmin Guşă. Fostul secretar general al PSD neagă toate aceste acuzaţii şi vine cu o versiune proprie a evenimentelor de la începutul anilor 2000, când s-au stabilit relaţii politice şi economice între România şi Rusia.

În interviul pentru Libertatea și stiricurate.ro, Mircea Popa, cel indicat de Darius Vâlcov drept liantul dintre România şi Rusia la nivel de servicii secrete, spune că au existat la Moscova întâlniri între Cozmin Guşă şi oameni asociaţi KGB-ului. Dar nu s-a întâmplat nimic neortodox acolo. S-a discutat în general despre relaţiile româno-ruse. Cozmin Guşă nu este de acord cu toate declarațiile fostului său consilier.

Nominalizam doi sau trei consilieri, în funcţie de nevoi, care să vină. Pe Mircea Popa şi Victor Boştinaru i-am nominalizat pentru două delegaţii externe, la Moscova şi la Tel Aviv. A fost şi Elena Udrea consilierea mea. Pe ea nu am luat-o decât în delegaţii interne, niciodată în delegaţii externe”, povesteşte Cozmin Guşă.

La acea întâlnire de la Moscova, despre care Mircea Popa spune că a avut rolul de a deschide relaţiile româno-ruse şi la care ar fi putut participa inclusiv oameni asociaţi structurilor de informaţie, Cozmin Guşă spune că s-a discutat, de fapt, despre gaz. Despre gazul rusesc.

Eu militam atunci, la nivel politic, pentru un barter pe gaze între România şi Rusia, care să elimine intermediarul. Exista un intermediar, o firmă ruso-germană, Wintershall, care lua comision sute de milioane de dolari pe an. Probabil că cineva din România îşi lua parte din acest comision uriaş. Eu am militat să facem un contract direct, să putem plăti gazul în barter, noi să plătim cu vin, cu textile, cu produse agricole. Să ajutăm bugetul să se reechilibreze”, spune Cozmin Guşă.

Fostul secretar general al PSD spune însă că nu s-a putut face nimic în acest sens. Exista o „complicitate”. „Erau băgaţi probabil oameni din FSB, din Serviciile Secrete germane”, spune el. Efectele s-au resimţit imediat.

I-am convins, numai că cei care nu au fost de acord şi au stricat toate discuţiile acestea au fost cei din guvernarea Năstase, mai ales Dan Ioan Popescu, care s-a opus, pe faţă sau pe spate, mie nu mi-a zis niciodată. Nu ştiu care au fost interesele lui, iar autorităţile statului român n-au verificat atunci”, spune Guşă.

El vrea să demonteze şi o altă afirmaţie a fostului său colaborator: faptul că la întâlnirea de la Moscova s-a discutat cu un fost KBG-ist, Alexander Kondyakov, apropiat de Vladimir Putin. De altfel, acest nume a mai apărut în spaţiul public românesc. Traian Băsescu l-a acuzat în anul 2007 – anul celebrei prime sale suspendări – că se află în spatele demersului coaliţiei din jurul PSD.

Acea cină a fost organizată în comun de către mine, ca secretar general al PSD, şi de Vladimir Andrianov, care era şeful consilierilor prim-ministrului Mihail Kasianov. Fiecare a invitat în echipa lui pe cine a considerat de cuviinţă. Andrianov şi-a făcut el distribuţia acolo, printre ei s-a aflat şi Sascha Kondyakov, cu care m-am împrietenit şi am rămas prieteni. El era în echipa lui Andrianov, dar cu rol de colaborare”, spune Guşă.

Dar, totuşi, rămâne întrebarea: este sau era Kondyakov asociat serviciilor secrete ruseşti? Răspunsul lui Guşă este că nu. „El n-a fost KGB-ist, el a fost şeful Poliţiei din Moscova”, precizează fostul secretar general al PSD.

Cozmin Guşă a vorbit şi despre latura politică a întâlnirilor sale de la Moscova. El spune că nu avea relaţii în Rusia înainte de a deveni secretar general al PSD. Atunci el a pornit o campanie de apropiere a partidului de alte formaţiuni din Europa şi din lume, printre care SPD din Germania, dar şi partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită. Cu acesta din urmă, protocolul dorit nu a mai fost semnat.

A venit faxul că sunt de acord ca o delegaţie a PSD – chestie discutată în conducerea partidului – să meargă la Moscova să negociem un protocol. Nu l-am mai semnat. L-am negociat, dar nu l-am mai semnat. Ei au simţit că parte a Guvernului României avea o agendă proprie pe energie, că ei au fost de acord, dar Guvernul nu a fost”, spune Guşă.

El insistă că orice discuţii privind posibila sa apropiere de serviciile secrete ruseşti sunt greşite. Argumentul ar fi tocmai studiile sale din Statele Unite, care l-au făcut să pară „suspect” la Moscova.

            „Eu am fost primit cu foarte multă reticenţă în Rusia. Eu fiind un bursier al statului american, nu era mare sărbătoare pentru ei. Faptul că în CV-ul meu scria că am studiat în două rânduri în Statele Unite era un lucru cu care se acomodau greu. Mă considerau suspect”, spune Guşă.

Cu toate acestea, a încercat să negocieze o întâlnire între Vladimir Putin şi Adrian Năstase, cel din urmă premier al României la acea vreme. Guşă spune că Năstase îşi dorea foarte mult această întrevedere, deşi încălca protocolul.

            „Putin nu a acceptat niciodată, n-a dorit să se vadă cu Adrian Năstase, indiferent cât am împins eu. Scopul meu al întâlnirii cu Ivlev (consilierul politic al lui Putin – n.a.) a fost să-l conving, deşi nu era conform rangului, că Adrian Năstase era premier şi Vladimir Putin preşedinte. Adrian Năstase voia foarte mult să se întâlnească cu Putin”, spune el.

            Aşa s-ar explica şi întâlnirea pe care a avut-o, singur, la Moscova, cea despre care fostul său consilier Mircea Popa spune că nu ar fi trebuit să aibă loc. Dacă Mircea Popa spune că oricine are întâlniri fără martori la Moscova este un spion, Guşă susţine că totul a fost o problemă de politeţe.

A fost un mic dejun cu consilierul politic al lui Putin din vremea aia, pe care îl chema Ivlev. Pentru că el a venit singur la întâlnire şi vorbea omul engleză – era un fel de Hrebenciuc al lor, şi la mutră – nu era politicos ca eu să merg cu altcineva”, explică Cozmin Guşă.

 

Interviului acordat de Mircea Popa pentru Libertatea și stiricurate.ro i-au mai răspuns şi alte persoane implicate în aceste evenimente.

Europarlamentarul Victor Boștinaru spune că afirmațiile lui Mircea Popa sunt invenții. El confirmă vizita la Moscova și întâlnirea de la restaurantul hotelului Metropol, dar spune că nu știa ca persoanele pe care le-a întâlnit să fie spioni. Victor Boștinaru susține că nu s-au pus la cale vizite ale oficialilor români. El a povestit că a fost în conflict deschis cu Mircea Popa și a cerut înlăturarea de la partid pentru că era împotriva aderării României la NATO și era pentru o apropiere față de Moscova.

Mircea Geoană s-a rezumat la a spune că vizita premierului Adrian Năstase la Moscova, din 2002, a fost organizată pe canale oficiale si infirmă afirmațiile lui Mircea Popa.

Mircea Popa are acum 76 de ani. Se ştie că este fondatorul unei asociaţii denumite „Fundaţia România-Rusia”, a fost directorul unei agenţii de presă online, 'Rusia la zi', iar la începutul anilor 2000 a editat revista „Noua Rusie”. La începutul anilor ’90, a colaborat cu Miron Mitrea la înfiinţarea Sindicatului Frăţia, care ulterior s-a transformat în CNSLR Frăţia. Tot de numele său sunt legate şi începuturile politice ale lui Cozmin Guşă. În 2001, când actualul patron de media a devenit secretarul general al PSD, Mircea Popa i-a fost sfătuitor. Este un filorus declarat, care înainte de 1989 a cerut azil politic în URSS.