Cum s-a schimbat lumea în cei zece ani de la declanșarea crizei

Daniel Ionascu
17 septembrie 2018, 14:27 actualizat acum o lună
    Cum s-a schimbat lumea în cei zece ani de la declanșarea crizei

15 septembrie 2008. În această zi fatidică banca de investiții Lehman Brothers a intrat în faliment, iar celebra Merrill Lynch a fost vândută de urgență către Bank of America. În următoarea zi, pe 16, asiguratorul AIG, cel mai mare din lume la acel moment, era salvat de la faliment de către statul american cu 85 de miliarde de dolari.

Acesta a fost momentul la care criza declanșată în SUA după acordarea de credite în neștire către cei care nu se încadrau a devenit una cu adevărat mondială.

Bănci salvate de la faliment

Ulterior, SUA au băgat 700 de miliarde de dolari într-un program de salvare a băncilor. Statul american a preluat astfel acțiuni la Citigroup. Bank of America, Goldman Sachs, Morgan Stanley, Wells Fargo, US Bancorp, PNC Financial Services, State Street și Bank of New York Mellon.

Anterior, Guvernul american a mai naționalizat giganții ipotecari Fannie Mae și Freddie Mac, care garantau creditele imobiliare din SUA.

”Too big to fail”

Pe lângă acestea, banca de investiții Bear Stearns a fost vândută de urgență către JPMorgan, ca și banca de economii Washington Mutual. Banca Wachovia a fost preluată de către Wells Fargo, un gigant bancar în care cel mai mare acționar este omul de afaceri Warren Buffett, unul dintre cei mai bogați din lume. În fine, CIT Group, tot din SUA, s-a reorganizat în faliment.

General Motors și Chrysler

Pe lângă bănci, americanii au mai salvat de la faliment și grupurile auto General Motors și Chrysler. Aceasta din urmă a ajuns între timp în posesia italienilor de la Fiat. De asemenea, a fost salvată și divizia financiară a General Electric.

Dar criza a trecut și Oceanul: în Europa au trebuit salvate de către stat de la faliment banca olandeză ING, cele franco-belgiene Fortis și Dexia, Hypo Real Estate în Germania sau Volksbank din Austria.

Același lucru s-a întâmplat și cu băncile Royal Bank of Scotland, Northern Rock și Lloyds din Marea Britanie.

Pe lângă acestea au mai fost salvate o serie bănci în Irlanda, dar și cu cele mai mari grupuri financiare din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraues sau Eurobank.

Criza datoriilor

Mai departe, acest lucru a dus la criza datoriilor. Prima țara intrată în faliment din cauza crizei, chiar în 2008-2009, a fost Islanda. Aceasta a ales să nu plătească datoriile băncilor falite, ci să se închidă.

Din 2010, Grecia a avut nevoie de trei programe de salvare pentru a-și reveni, după ce s-a aflat că statul elen a mințit cu privire la datele legate de deficit și datorie. Abia la finele lunii august a acestui an a ieșit din ”chingile” programelor cu FMI și Uniunea Europeană.

Pe lângă Grecia, au mai avut nevoie de salvare și Irlanda și Portugalia, dar și Ungaria și țara noastră. Din Asia, Pakistanul a primit ajutor de la FMI.

Spania și Italia au avut la rândul lor mari probleme financiare, dar acestea nu au intrat în programe cu FMI, fiind ”prea mari pentru a fi salvate”.

Ulterior, în 2014 și Ucraina a primit un împrumut de 17,5 miliarde de dolari, dar pe lângă starea proastă a economiei, acesta a fost contractat și după anexarea Crimeei de către Rusia și războiul contra insurgenților proruși din Donbass.

Ca urmare a sancțiunilor internaționale impuse asupra Rusiei după intervenția acesteia în Ucraina și ”Marele Urs” a traversat câțiva ani de criză.

În acest moment, se află în criză financiară majoră Argentina și Turcia, unde monedele locale s-au depreciat masiv. Concomitent, în Venezuela situația este atât de grea încât populația migrează masiv în Columbia sau Peru. Însă situația din Venezuela a fost cauzată de scăderea prețului petrolului începând cu anul 2014.

Trump și războaiele comerciale

Economiștii se tem acum de izbucnirea unui război comercial între SUA și China. Cele două țări au impus deja tarife vamale pe importuri în valoare de câte 50 de miliarde de dolari.

Dar președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife de încă 200 de miliarde de dolari și apoi de alte 267 miliarde, acoperind practic toate importurile chinezești.

Trump a amenințat și Uniunea Europeană din cauza importurilor auto și a impus deja tarife vamale pentru oțel și aluminiu.

De asemenea, a amenințat că va retrage SUA din acordul comercial NAFTA, care guvernează schimburile comerciale din America de Nord, dacă Mexic și Canada nu sunt de acord să îl renegocieze.

Un război comercial la nivel global va duce în final la tarife vamale tot mai mult, ceea ce se traduce în scumpirea bunurilor și serviciilor. De asemenea, o serie de companii ar putea fi afectate sever, ceea ce înseamnă posibile închideri de fabrici și pierderea de locuri de muncă.