Cuminţenia miliardului

Maria Andries
Maria Andries
21 iulie 2018, 13:32 actualizat acum un an
    Cuminţenia miliardului

 

 

Guvernul Dăncilă a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, alocarea unui miliard de euro pentru proiecte culturale. Un miliard de euro. Guvernul n-are, anul ăsta, decât 40 la sută din fondurile pentru terminarea pasajului Petricani, care ar elibera traficul la intrarea în Bucureşti. Prin urmare, Guvernul nu-şi permite să aloce decât sume astronomice şi numai pentru proiecte intergalactice.

Miliardul pentru „achiziţia de imobile monumente istorice şi de bunuri culturale”, pentru „construirea de obiective culturale”, pentru restaurări şi reabilitări de muzee, biblioteci, centre culturale ar urma să fie distribuit până în 2025.

Pentru anul acesta, spune ministrul culturii, George Ivaşcu, va fi cheltuită, pe credite de anagajament, suma de aproximativ 1 milion de euro. Aşa mai vii de-acasă, nu? Iată o sumă pământeană. „În următorii şase ani”, precizează textul ordonanţei, fondurile vor creşte „anual cu minimum 20%, astfel încât să se atingă plafonul aprobat aferent programului de investiţii multianual”. Aici e nevoie de un matematician mai neortodox, cum e micuţa Gauss de la Ministerul Muncii. Că nu iese calculul. Ca să cheltui 999 de milioane de euro în şase ani, trebuie să creşti anual fondurile cu minimum sută la sută.

50 de milioane de euro, pentru parastasuri culturale

În ultimii cinci ani, conform unui raport al Companiei Naţionale de Investiţii, Guvernul a dat 50 de milioane de euro pentru 228 de cămine culturale la sate. Adică 5 milioane de euro pe an s-au cheltuit pentru a construi sau reabilita localuri unde se ţin pomeni, nunţi şi botezuri. Bogdaproste! Să fie primit şi milionul de euro pe care-l dă Guvernul Dăncilă, de sufletul “bibliotecilor, muzeelor, monumenetelor istorice”.

Dar miliardul de euro pentru cultură rămâne un milliard de hârtie, la fel ca miliardele pentru autostrăzi, Ministrul Ivaşcu a avut, totuşi, catharsis, asistând la reprezentaţia din şedinţa de la Palatul Victoria. După mişcarea din pix executată de Executiv, a declarat: “Guvernul României a făcut un pas extrem de important în direcţia corectă”. Această ordonanţă va ajuta, crede oficialul, la achiziţionarea de “bunuri de valoare inestimabilă pentru patrimoniul nostrum cultural”.

Până vine miliardul de la Guvern, Ministerul Culturii are de înapoiat 1,2 milioane de euro celor care au donat pentru achiziţionarea Cuminţeniei Pământului. Abia în luna mai a fost dată o HG care stabileşte modul în care vor fi returnate donaţiile. Peste 100.000 de români au pus bani pentru aducerea în ţară a statuii. Pe 30 iunie a expirat termenul până la care cei care nu doreau banii înapoi trebuiau să comunice asta în scris Ministerului.

Când peste 100.000 de români îşi doresc repatrierea unei opera de artă, Guvernul României ar trebui să ţină cont. Aşa cum a ţinut cont că 2.000 de săteni au nevoie de un cămin cultural pentru serbările copiilor şi pomenirea morţilor. E un drept constitutional dreptul la cultură, după cum observa şi George Ivaşcu. Inclusiv când ne referim la înalta cultură.

11 milioane de euro, “o sumă mare”

Campania de subscripţie publică pentru statuia lui Brâncuşi a consumat fonduri din bugetul Ministerului Culturii. O cheltuială care ar trebui să capete un rost, acum că Guvernul a comis “pasul în direcţia corectă”.

Să ne amintim, însă, ce scandal a produs tentativa de a achiziţiona un singur “bun de valoare inestimabilă”. Conducerea PSD a criticat intens Guvernul Cioloş pentru iniţiativă. “11 milioane de euro mi se pare o sumă mare”, spunea Liviu Dragnea. Liderul social-democrat se întreba, retoric, “cum o să dea SMS-urile înapoi” tehnocraţii, dacă nu se strâng toţi banii prin subscripţie. “Este o acţiune strict populistă”,comenta Dragnea. Asta, în vara lui 2016. În toamna aceluiaşi an, şeful PSD susţinea că “are informaţii” că procurorii au descins la Ministerul Culturii, să investigheze “afacerea întortocheată, cu iz penal”, a achiziţionării statuii. Sebastian Ghiţă, care nu descoperise încă frumuseţile turistice ale Serbiei, a depus un denunţ la DNA împotriva Guvernului Cioloş, pe tema Cuminţeniei.

Negocierile pentru opera lui Brâncuşi au început în 2001, pe când Cultura avea un ministru PSD, Răzvan Theodorescu. Oferta statului către proprietary era pe atunci de 1 milion de euro, apoi a urcat la 2 milioane de euro. Prin urmare, nu e vorba despre o idee năstruşnică a tehnocraţilor. Ca dovadă, negocierile dintre statul român şi proprietarii Cuminţeniei au fost reluate în toamna anului trecut.

Ideea năstruşnică a tehnocraţilor, idee care sfidează demagogia atotştiutoare, a fost să lase cetăţenii să îşi exprime părerea, să participle la demers, să se implice. Scriind pe Facebook, Liviu Dragnea a decodat această abordare astfel: "Iata adevăratul interes al governării Ciolos pentru cultura românească. Devine limpede acum că toată campania pentru Cuminţenia Pământului nu a fost altceva decât o acţiune pe bani publici pentru construcţia imaginii de mare patriot a tehnocratului”.  

Acum, a venit rândul PSD la exerciţii de mare patriotism. Guvernul Dăncilă e gata să dea, absolut dezinteresat, absolut transparent, un milliard de euro pentru cultură, 11 milioane de euro nu mai reprezintă aşa un capăt de tribunal. De altfel, numai în 2018, Primăria Capitalei a alocat 13 milioane de euro pe diverse statui şi diferite monumente. Fără să comenteze vreun lider PSD că atribuirea comenzilor “ridică semne de întrebare” sau că busturile de centurion şi capetele de dac amplasate prin parcuri şi intersecţii reprezintă tot atâtea “eşecuri” estetice.

E drept că nici fata lui Brâncuşi nu e Miss Univers şi nu poartă ie, dar măcar e sculptată într-o piatră din grotele Parisului. Şi, cum Bucureştiul nu e micul Istanbul, cine ştie, poate că s-ar încadra în peisaj.