Jurnalismul și inteligența artificială

Maria Andries
Maria Andries
19 iunie 2018, 09:33 actualizat acum un an

“Oricine poate face o știre, dacă are o cameră video și acces la Internet. Și-atunci ce treabă mai au jurnaliștii? Păi, au. Trebuie să organizeze tot acest potop de informații false, adevărate, complete, incomplete, schimbătoare”, crede Daniel Rzasa, membru al Google News Lab și Google News Initiative.

Fost jurnalist, Rzasa călătorește acum prin lume și îi antrenează pe reporteri în folosirea uneltelor puse la dispoziția redacțiilor de Google. Sunt 55 de lecții, în 12 limbi, pe care le-au aflat, până în prezent, 86.000 de jurnaliști.  Cu prilejul lansării rezultatelor Digital News Report, la Facultatea de Drept, expertul polonez a ținut un atelier pentru studenți la jurnalism, profesori de journalism, jurnaliști și ONG-iști.

Sapă, sapă, până dai de... document!

Noile tehnologii nu sunt dușmanul, ci prietenul jurnalismului de calitate, susține Rzasa. Aplicațiile Google alungă plictiseala și sporesc precizia unui material de presă.  Faimosul fler al reporterului rămâne unealta de bază, dar i se adaugă acum inteligența artificială. De pildă, transcrierea intreviurilor, ”una dintre corvezile meseriei”, își amintește Rzasa, devine floare la ureche cu aplicația de transcriere a mesajelor vocale.  Aplicația este încă în faza experimentală.

Google e util și dacă vrei să-ți găsești cheile de la mașină, cum se glumea în rețelele de socializare, și dacă vrei să găsești un document publicat la un moment dat de o instituție publică, de pildă. Chiar dacă documentul a fost retras între timp de instituția respectivă, o ordonanță de urgență, să zicem, el se păstrează în arhivele Google. Nimic nu se pierde, totul iese la lumina tiparului sau a ecranului.

Cum pui emoția pe hartă

La fel, hărțile Google te ajută să găsești, în caz de lapsus sau asfaltare, strada pe care locuiești, dar memorează și felul cum a arătat această stradă de-a lungul anilor. Poți vedea, în timp, comparând imaginile din satelit de anul ăsta și de anul trecut, unde s-au toaletat arbori de la rădăcină, unde s-au schimbat borduri și unde au apărut gropi noi după ultima grindină.

La fel, Google Earth Pro are și alte întrebuințări decât studierea caprei vecinului.  Imaginile HD pot fi transformate în filme: reconstituiri de accidente, prezentarea efectelor unui cutremur, transformarea unui câmp buruienos în parc industrial.  

Grație acestei aplicații, mass media poate transmite în timp real imagini din locuri greu accesibile. Rzasa a dat exemplul crizei ostaticilor din Algeria, din 2013, când televiziunile occidentale au folosit Google Earth Pro pentru a prezenta locul din deșert unde militanții islamiști țineau prizonieri câteva sute de oameni.

Spune-mi ce cauți, ca să-ți spun cine ești. Pe baza acestui principiu adaptat, Google se încumetă să prezică viitorul. Intenția de vot, într-o anumită zonă, se deduce astfel: câștigă candidatul cel mai căutat pe Google. E doar un indiciu, dar jurnaliștii nu mai trebuie să aștepte exit-poll-urile pentru a da un titlu inspirat. Tot pe baza căutărilor, Rzasa a arătat, pe un grafic, cum Google ia pulsul planetei. Vede, în fiecare moment, dacă lumea e tristă în America de Sud, veselă în Australia și indiferentă în România.  Ăsta e un instrument mai degrabă pentru zei decât pentru jurnaliști. Dar, fiind gratuit, nu se refuză.

De asemenea, nu s-ar supăra nici presa, nici publicul ei dacă Google ar lucra la o aplicație care citește gândurile politicienilor.  Atunci chiar s-ar lăsa omenirea de citit cărți.