Interviu Adrian Vasilescu: Dezinflația a început// Ce spune Banca Națională după acuzațiile lui Liviu Dragnea: BNR sprijină de fapt politica economică a Guvernului

cristian.coman
24 aprilie 2018, 23:40 actualizat acum 2 ani
    Interviu Adrian Vasilescu:  Dezinflația a început// Ce spune Banca Națională după acuzațiile lui Liviu Dragnea: BNR sprijină de fapt politica economică a Guvernului
    Interviu Adrian Vasilescu:  Dezinflația a început// Ce spune Banca Națională după acuzațiile lui Liviu Dragnea: BNR sprijină de fapt politica economică a Guvernului
    Interviu Adrian Vasilescu:  Dezinflația a început// Ce spune Banca Națională după acuzațiile lui Liviu Dragnea: BNR sprijină de fapt politica economică a Guvernului
    Interviu Adrian Vasilescu:  Dezinflația a început// Ce spune Banca Națională după acuzațiile lui Liviu Dragnea: BNR sprijină de fapt politica economică a Guvernului
    Interviu Adrian Vasilescu:  Dezinflația a început// Ce spune Banca Națională după acuzațiile lui Liviu Dragnea: BNR sprijină de fapt politica economică a Guvernului

În interviul de mai jos, acordat stiricurate.ro, Adrian Vasilescu, consultant pe strategie al Guvernatorului BNR, spune că Banca Națională, prin măsurile pe care le ia, sprijină politica economică a Guvernului. Aceasta reacție vine la scurt timp după acuzațiile pe care Liviu Dragnea le-a adus BNR.Ce se întâmplă cu schimbul de scrisori între liderii coaliției și Consiliul de Administrație al BNR, vedeți în interviu.

În ceea ce privește creșterile de prețuri, Adrian Vasilescu aduce o veste bună: a început dezinflația. Vasilescu a adus graficele realizate de specialiștii din Banca Națională. (puteți vedea slide-urile cu săgețile stanga/dreapta laterale ale fotografiei)

În primul slide, pentru luna martie, economiștii BNR spun că jumătate din inflația anualizată a fost determinată de scumpirile energiei, combustibililor, țigărilor (accize), gazelor naturale și utilităților apă/canal/salubritate.

În al doilea slide, experții băncii centrale au calculat că energia, combustibilii, gazele, dar și produsele care au venit din import (fructele, citricele) deja scumpite au reprezentat două treimi din creșterea generală de prețuri.

Iar din al treilea slide vedem că influența prețurilor a fost foarte mică de fapt în martie 2018 față de februarie 2018, că de fapt prețurile din septembrie până în ianuarie au fost motorul scumpirilor.

 

Interviul integral:

 

Cristian Coman: Președintele Camerei Deputaților, Domnul Liviu Dragnea, a afirmat că mesajele de la BNR pot să producă deservicii României… iar BNR nu ia nicio măsură. Cum comentați?

Adrian Vasilescu: Nu comentez! Președintele Camerei Deputaților a făcut o declarație politică. Or, eu nu sunt comentator politic.

Cristian Coman: Dar sunteți și comentator economic. Iar domnul Dragnea a formulat o concluzie bazată pe premise de esență economică.

Adrian Vasilescu: Nu! Premisele și concluzia n-au nicio legătură. Premisele, care într-adevăr au esență economică, nu îndreptățesc concluzia, a cărei natură e politică. Subliniez: premisele sunt corecte. Domnul Dragnea a surprins de fapt principalele cauze ale dinamicii inflației din ultimul trimestru al anului trecut și primul trimestru al anului curent. Recapitulez: „prețurile la energie au crescut ca urmare a liberalizărilor cerute de FMI și UE”; „creșterea prețului la barilul de petrol pe piețele internaționale” este de asemenea o cauză a inflației; au intervenit și „politici de cartel practicate de unii operatori economici”; „prețurile la alimente au crescut pentru că importăm în principal din state UE, unde s-au înregistrat majorări ale prețurilor”; unele companii cu capital strain „când au văzut că au crescut salariile și pensiile au mărit prețurile”; „o să cerem ANRE-ului și altor instituții să verifice cât de fundamentată a fost această creștere de prețuri”… Vedeți vreo legătură între aceste cauze și Banca Națională?

Cristian Coman: Văd însă o legătură cu sublinierea domnului Dragnea: inflația „nu e din cauza Guvernului!”…

Adrian Vasilescu: Nicio voce de la Banca Națională nu a susținut că inflația a făcut-o Guvernul. Noi am subliniat doar că, în trimestrul al IV-lea al anului trecut, Banca Națională nu numai că nu a scăpat hățurile inflației, ci a creat condițiile ca puseul inflaționist produs în octombrie - decembrie 2017 să fie doar un șoc de mica intensitate și de scurtă durată; apoi să se transforme repede în dezinflație.

Cristian Coman: Dar transformarea în dezinflație e un proces de perspectivă. Prezentul e dominat de inflație. Și încă una galopantă.

Adrian Vasilescu: Inflația galopantă e doar percepție publică. Realitatea din trimestrul întâi al anului curent este dominată de o creștere a prețurilor care nu doar că e calmă, dar e și tot mai înceată. Dezinflație, deci!

Cristian Coman: Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că în 2018 inflaţia va atinge „un plafon de 5%”, după care, spre sfârşitul anului abia, se va tempera. Nu spune altceva decât dumneavoastră?

Adrian Vasilescu: Să reținem că Guvernatorul s-a referit la prognoza Băncii Naționale, care exprimă dinamica ratei anuale a inflației. O rată care măsoară inflația cu un compas deschis pe întinderea a 12 luni. Rata anuală, așadar, nu surprinde inflația „la zi”. Surprinde o inflație devenită trecut. Devenită istorie. Pentru că ia în calcul 12 luni care deja s-au scurs. Inflația „la zi” e exprimată de rata lunară. Voi reveni asupra acestui aspect.

Cristian Coman: BNR e însă criticată că nu ia în calcul rata medie anuală, care e mai mică.

Adrian Vasilescu: Rata medie anuală e calculată cu un compas care se deschide pe o întindere de 24 de luni. Ceea ce înseamnă că surprinde un trecut și mai îndepărtat. Cei care critică Banca Națională că „nu se uită” la rata medie anuală nu știu cât de capricioasă e această rată. Acum e mai mică, dar la sfârșitul anului, când rata anuală va fi de 3,5 la sută, încadrându-se în intervalul de țintire a inflației, rata medie anuală va fi mai mare, în jur de 4 la sută și va ieși din intervalul de țintire. BNR „se uită” la rata anuală (și nu la rata medie anuală) exclusiv în procesul strategiei de țintire a inflației. În actualul stadiu, când inflația e încă fluctuantă, o rată cu un compas de 24 de luni (trecute) ne-ar da continuu o imagine deformată. Din acest motiv e preferată rata anuală – decembrie pe decembrie sau orice lună din anul curent raportată la luna corespunzătoare din anul precedent.

Cristian Coman: Ce fel de arme folosește BNR împotriva inflației și cât de eficiente sunt ele?

Adrian Vasilescu: Banca Națională țintește inflația cu mai multe tipuri de arme. În ianuarie și februarie 2018 a pedalat pe dobândă. Este, de altfel, de luat în seamă cu deosebire fluxul de informații ce evidențiază legătura strânsă între dobânzi şi inflaţie. Informaţii care, departe de a se referi la evenimente intervenite pe neaşteptate, se înscriu într-un ciclu lung de decizii ale Băncii Naționale având ca dată de plecare luna noiembrie 2011. Ce a fost atunci? Devenise limpede că Banca Naţională deschidea o etapă nouă în politica monetară; o etapă de reducere treptată a dobânzii de politică monetară. Motivată, atunci, de faptul că din economie veneau semne certe că, deşi scăpasem de recesiune, dar nu și de criză, inflaţia putea fi ţinută sub control. Opiniile analiştilor, în piaţa financiară, au fost de la început divergente. Iar prevestirile alarmiste s-au înmulţit. Unele erau atât de puternice încât au repus pe rol idei potrivit cărora „o piaţă a creditului nici nu ar mai exista”. Li s-au alăturat câţiva economişti din bănci, care au încercat să le ţină isonul. Cu vorbe. Contrazise însă de realitate. De atunci, din noiembrie 2011, și până în prezent. Pentru că BNR a ținut sub control inflația în tot acest timp.

Cristian Coman: Băncii Naționale i-au fost adresate critici și pentru că a redus prea puțin rata dobânzii de politică monetară. De ce s-a oprit BNR la 1,75 la sută în timp ce BCE și Fed au mers mult mai jos?

Adrian Vasilescu: Dacă banca centrală ar fi redus dobânda cheie până la 1 la sută ori chiar mai jos, urmând Fed-ul şi BCE-ul, cum i s-a cerut, nu ar fi contribuit deloc la ieftinirea creditului. Și, mai departe, nu ar fi contribuit la înviorarea economiei. Dimpotrivă, ar fi împins inflaţia în sus. Dovada o avem în practică. La începutul anilor ’90, banii din bănci erau ieftini. Întreprinderile s-au repezit să ceară credite. Iar băncile, care atunci erau toate ale statului şi nu lucrau în condiţii de piaţă, au dat dovezi excesive de „generozitate”. A fost un adevărat banchet al creditelor. Rezultatul? Banii mulţi şi ieftini au condus la dezlănţuirea exploziilor inflaţioniste. Iar producţia s-a prăbuşit în loc să urce. Aveam nevoie de încă o dovadă, de această dată în condițiile crizei?!? Mai ales că, în anii crizei, mult timp, noi am avut rate mari ale inflației, în timp ce BCE și Fed se luptau cu deflația.

Cristian Coman: Acum se întoarce roata: BNR urcă dobânda–cheie. În primul trimestru al anului curent au fost două decizii privind creșterea dobânzii de politică monetară, una în ianuarie și alta în februarie. De la 1,75 la 2,25 la sută. Credeți că au avut efectul scontat?

Adrian Vasilescu: Da! Ținta propusă a fost atinsă. La început de an, debutase o partidă nouă în parteneriatul dobânzi-inflație. Şi iată, am văzut cum banca centrală, ca în jocul de șah, a făcut o mutare ce nu a dat greș niciodată. Și a făcut-o exact când trebuia, nici mai devreme și nici mai târziu. Numeroase cercuri din spațiul public au avut poziții critice față de cele două mutări ale BNR, din ianuarie și din februarie 2018. Banca Națională a judecat însă corect. Pentru că dacă ar fi urmat scumpiri în lanţ, dacă scumpirea combustibililor ar fi continuat să scumpească transporturile, dacă scumpirea electricităţii ar fi continuat să scumpească toate produsele, la care s-ar fi adăugat scumpirile influențate de scumpirea gazelor și a energiei termice, unde ar fi ajuns inflația? Era deci logic ca banca centrală să-şi consolideze apărarea împotriva inflaţiei, care ameninţă să explodeze. Cele trei grafice, care reprezintă contribuția colegilor din Direcția de studii a BNR, exprimă semnificativ riscul în fața căruia ne-am aflat. (n.r. vedea slide-urile cu săgețile stanga/dreapta laterale ale fotografiei). Cum a acționat BNR? Ca de atâtea alteori în disputa istorică avută cu inflația. Căci, de nenumărate ori, de-a lungul anilor, BNR a atacat inflaţia urcând sau menţinând rata dobânzii de politică monetară. În noiembrie 2009, bunăoară, când piaţa aştepta o reducere a ratei dobânzii, ea n-a venit. Şi n-a venit pentru că era nevoie de o atenuare a efectului scumpirii ţigărilor asupra mediei generale a preţurilor, pe fondul majorării accizelor; şi, desigur, pentru a descuraja tendinţele (temporare!) de creştere la unele dintre preţurile mărfurilor alimentare. Acum, la început de an 2018, în condițiile în care inflația explodase în trimestrul al patrulea din 2017, în prim-plan se afla și se află cerinţa reluării dezinflaţiei. Iar urcarea ratei de politică monetară s-a dovedit a fi de natură să retureze motorul dezinflaţionist şi să împingă preţurile către ținta stabilită.

Cristian Coman: Care sunt prețurile reglementate ce provoacă incertitudini asupra inflației? Dar cele volatile?

Adrian Vasilescu: Cele trei grafice oferă un răspuns edificator. Pentru că relevă nu doar dinamica influențelor, ci și proporțiile acestor influențe.

Cristian Coman: Când piața aștepta o nouă creștere a dobânzii, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an. De asemenea, a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Nu sunt aceste decizii oarecum în contradicție cu așteptările de calmare a inflației?

Adrian Vasilescu: Nicidecum. Pentru că, efectiv, inflația din trimestrul IV al anului trecut a fost transformată, în primul trimestru din 2018, în dezinflație!

Cristian Coman: Dacă inflația a devenit dezinflație, de ce există atât de mare preocuparea pentru trecerea de la referința „rata anuală a inflației” la referința „rata medie anuală”.

Adrian Vasilescu: „Ora exactă” a inflației o dă Institutul Național de Statistică. Lunar, ni se comunică trei „referințe”: rata lunară, rata anuală și rata medie anuală. Fiecare cu sensul ei. Dacă vrem să vedem cum a curs inflația din martie 2017 până în martie 2018, ne uităm la rata anuală; dacă ne interesează dinamica din martie 2016 până în martie 2018, ne uităm la rata medie anuală. Dacă însă vrem rezultatul „la zi”, ne uităm la rata lunară. Ce vedem în această a treia oglindă? Că, lună de lună, prețurile au crescut tot mai încet. E dovada incontestabilă că inflația s-a transformat în dezinflație.

Cristian Coman: Spuneați luna trecută: „Nu sunt diferențe de perspectivă economică între Guvern și BNR. Poate doar de interpretare. Inflația este o realitate economică. Având instrumentele științifice de interpretare sau fără instrumente, pot fi două perspective diferite. Dar inflația și dobânzile sunt două realități”. S-a schimbat ceva? Sunt diferențe acum?

Adrian Vasilescu: Dacă un formator de opinie – ale cărui intervenții în dezbateri TV sunt frecvente – susține că Banca Națională “manufacturează” inflație, nu înseamnă că spune adevărul. De altfel, doar spune, nu argumentează. Dacă, în aceeași ordine de idei, un demnitar s-a supărat că BNR nu-și asumă inflația, afirmație publică de asemenea neargumentată, nici măcar unul dintre mecanismele complexe de formare a inflației nu-i îndreptățește supărarea. Sigur, Guvernul e atent la percepția publică. Totodată, e atent la dinamica reală, cea din statistici. E însă prea mult zgomot în spațiul public și prea puțină analiză. De aici și tentația unor formatori de opinie de a pedala pe ideea că orice afirmație ce vine de la Banca Națională e un atac la Guvern. Ceea ce este absurd. Statisticile nu sunt citite corect și de aici apar multe confuzii. Adevărul din statistici e unul sigur: BNR a schimbat inflația în dezinflație. Și asta e cea mai bună dovadă că sprijină politica economică a Guvernului.

Cristian Coman: Dacă nici Liviu Dragnea, nici Tăriceanu nu vor face public conținutul scrisorii CA al BNR, va rămâne secret?

Adrian Vasilescu: CA al BNR nu a primit o scrisoare deschisă; publică, deci. A primit o scrisoare închisă și a răspuns tot printr-o scrisoare închisă.