Legea offshore - pieptănată personal de Dragnea, cu ochii la Rusia

Claudiu Saftoiu
10 iulie 2018, 17:17 actualizat acum 2 ani
    Legea offshore -  pieptănată personal de Dragnea, cu ochii la Rusia

Agitația produsă de revocarea de la șefia DNA a Laurei Codruța Kovesi, de către președintele Klaus Iohannis, a acoperit un eveniment crucial, în ceea ce privește dezvoltarea economică a României pe termen scurt și mediu, relațiile comerciale internaționale și rolul de ”nod românesc de interconectare (”hub”, în engleză)” energetică la Marea Neagră: votarea, pe 9 iulie - fără dezbatere, fără transparență și cu elemente nou introduse cu puțin înaintea votului - a ”Legii offshore”. Este legea care reglementează condițiile exploatării resurselor de energie din largul Mării Negre, în speță, gazul natural. Trecând peste capul șefului Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, Liviu Dragnea a negociat singur ultima variantă de text a legii, într-un gest deopotrivă de etalare a puterii personale, dar și de compromitere naționalist-populistă a legislației privind exploatarea miliardelor de metri cubi de gaze aflate în pungile imense de sub platoul continental al Mării Negre, care aparține României.

Prevederi legislative fluctuante, aplicate pentru investitorii străini, scad interesul pentru exploatările de gaze din Marea Neagră, în detrimentul României.

Rezultatul: un text de lege care aduce mai curând, în cele 24 de pagini ale sale, cu un proiect incert, lipsit de predictibilitate și făcut mai mult ”să alunge vânatul”, adică investitorii majori, decât să îl țină aproape. Practic, legea desenată după voința lui Liviu Dragnea are în vedere cadrul birocratic și administrativ. Cine, cum, în ce condiții poate obține autorizații de construire; etapele de declasificare parțială, ca monument istoric a platoului continental submarin al Mării Negre; condițiile de subtraversare a plajelor etc. Liviu Dragnea a mai arătat grafice privind nivelul posibil al viitoarelor redevențe, taxe și suprataxări, din momentul trecerii la exploatarea de adâncime propriu-zisă. Totul e un haos legiferat, pentru că s-a stabilit ca reper de ”fixare” a costurilor și taxelor, în funcție de o fiscalitate fluctuantă și aleatorie. Au mai fost vehiculate procente de peste 35% din profitul obținut, în condițiile în care Norvegia, - țară cu tradiție în exploatarea zăcămintelor de gaze submarine - aplică o povară fiscală de 17,5%, asemănătoare celorlalte țări cu tradiție în exploatarea submarină: Danemarca, Olanda, Marea Britanie.

Legea exploatării gazelor naturale din marea Neagră - șansa de a deveni total independenți energetic

Discuțiile legate de ”Legea offshore” au demarat în 2008, dar au fost mereu întârziate și folosite de politicieni ca element cinic de negociere, eludându-se reglementarea imediată, cu profit maxim pentru economia țării.

Incertitudinea indusă în lege și lipsa de flexibilitate în stabilirea redevențelor vor întârzia scoaterea profitului pentru necesarul intern de gaze naturale al României, obținut independent de alte surse.

Marile companii extractive sunt deja aici, la Marea Neagră, de ani buni, și au așteaptat momentul legiferării. Trebuie să înțelegem că acești investitori nu sunt ”captivi”, nu sunt dependenți de gazul românesc din Marea Neagră. În schimb, pentru România, păstrarea acestora în zonă și oferirea unui cadrul legislativ predictibil, este vitală, dacă este ambiționat un obiectiv de profit de 26 miliarde de USD, până în 2040, de 40 de miliarde USD atrași la P.I.B.-ul României, ca redevențe din perimetrele concesionate firmelor înalt tehnologizate, de tradiție. Plus crearea a 30 000 de locuri de muncă, potrivit unui studiu al companiei Deloitte, din iunie 2018.

Când impredictibilitatea legislativă întârzie cu bună știință exploatarea de gaze din Marea Neagră, câștigă furnizorul mono-sursă - Rusia

Legea offshore în varianta personală Dragnea, nu conține nici o garanție de predictibilitate - statul putând oricând și orice modifica, în timpul aplicării. Textul a plecat la promulgare, la Cotroceni. Conținutul vag, anunțarea în avans a unor procente de taxe și suprataxe, care duc deja spre perspectiva unor demersuri investiționale neatractive, este o lovitură dată securizării energetice a României, pe termen scurt și mediu. Mediul legislativ incert va alunga marile companii de profil, condamnând pe mai departe  România la dependența de importuri mono-sursă. Acestea, ca și până acum, au fost controlate de Rusia. Gazul rusesc, foarte scump, va face legea în continuare. Asta pentru că Liviu Dragnea a abordat naționalist și populist, și nicidecum cu realism, taxarea hidrocarburilor din platoul continental românesc al Mării Negre.