O lecţie neintenţionată

Oana Dusmanescu
Oana Dusmanescu
12 iunie 2018, 09:35 actualizat acum un an
    O lecţie neintenţionată

Zilele astea ar trebui să ne înveţe un lucru preţios, care ne-ar putea servi pe viitor, ca indivizi şi ca grup, oricât de mare e acesta.

Patriotismul e echilibrat, aşa cum l-a etalat, poate fără să ştie că-l etalează, Simona Halep după ce a câştigat trofeul de la Roland Garros. E împărţit în doze cumpănite bine – cuvinte mai puţine şi fapte mai multe. Se exprimă recunoscător şi cald, fără emoţii extreme şi stânjenitoare, fără isterii exprimate public. Fără oportunisme dezgustătoare şi obraznice, politice, economice sau social-disperate.

Patriotismul e senin, nu îndârjit. Poate că jucătoarea de tenis reprezintă punctul de unire al unei populaţii despre care tot se vorbeşte că e cât se poate de dezbinată – din cauza PSD, spune Rezist-ul, din cauza lui Băsescu, spune PSD-ul. Patriotismul e solar, pentru că Halep a trecut peste îndoielile, contestările şi înjurăturile unui popor plin de numere unu mondiale şi de specialişti supremi în toate domeniile posibile. Se construieşte încet, la nivel de imagine, discurs şi mai ales fapte demonstrabile şi palpabile. Nu deranjează şi nu jigneşte. Nu intră cu forţa în casele şi minţile oamenilor.

Mi-e aproape teamă că din cauza asta mulţi nici nu-l vor recunoaşte. Că vor confunda moderaţia Simonei cu modestia şi, deşi ele nu se exclud şi nu sunt antagonice, vor trece asta cu vederea. Halep nu e neapărat o persoană modestă, ci una care ştie exact cât valorează, cât a investit să ajungă aici şi cât mai are de investit şi de acum încolo. Ştie foarte bine cine e şi ce anume e, fără neapărat să devină altcineva. Nu vrea să dea lecţii, n-a voit asta niciodată. Firescul nu a fost niciodată mai puţin didactic decât în cazul Simonei Halep.

Patriotismul e calm, vorbeşte blând, străluceşte, simte fără lacrimi – sau poate le scoate noaptea, pe pernă. Patriotismul zâmbeşte şi se mândreşte fără îngâmfare. Nu-şi asumă totul, pentru că nu cade în abisurile extremelor. Nici toate succesele, nici toate erorile. Ştie să medieze, să inspire fără răzbunare. Spune că fiecare poate face, pentru ţara sa, dar şi pentru sine, ce ştie să facă mai bine. Nu imposibilul.