"Poţi să treci Bac-ul fără să citeşti o carte!"

Maria Andries
Maria Andries
30 iunie 2018, 10:43 actualizat acum un an
    "Poţi să treci Bac-ul fără să citeşti o carte!"

Reportaj despre ce înseamnă diploma de Bac în România de azi

Dintre cei 313.025 de şomeri din România, 36.696 au studii liceale şi 43.216 au absolvit şcoli profesionale sau şcoli de arte şi meserii. Un sfert dintre şomeri au, aşadar, studii medii.

Diploma de Bacalaureat nu garantează un loc de muncă, pe o piaţă tot mai competitivă. Prin comparaţie, numărul şomerilor cu studii postliceale este de doar 2.824, mai puţin de unu la sută din total. Numărul şomerilor cu studii superioare este de 14.598, conform ultimelor date de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

„Cei mai mulţi dintre absolvenţii noştri se îndreaptă spre facultăţi de stat, din România. În funcţie de medie şi de posibilităţile părinţilor, unii dintre absolvenţi optează pentru universităţi din afară”, spune Ana Zamfir, director adjunct la Colegiul „Cantemir Vodă”, din Bucureşti, unde rata de promovabilitate a fost de sută la sută la Bac, anul trecut. La cerere, după un proces de evaluare, diplomele româneşti de bacalaureat sunt, în general, recunoscute în ţările UE.

Trebuie schimbate multe, nu doar Bac-ul”

Pentru cei 140.000 de absolvenţi înscrişi la Bac, în acest an, examenele nu s-au încheiat. Urmează admiterea la facultate. La unele facultăţi de la Universitatea Bucureşti se poate intra după un concurs de dosare. La altele a fost menţinut examenul, pentru că se impune o selecţie riguroasă a candidaţilor”, spune Bogdan Murgescu, prorector al Universităţii Bucureşti. „Diploma de Bacalaureat nu indică neapărat un nivel de pregătire corespunzător exigenţelor din mediul universitar. Nu atât examenul în sine ar trebui schimbat, ci modul cum sunt educaţi elevii în cei 12 ani de şcoală. Sunt multe, multe probleme, legate de deprinderile de învăţare, de structura planului de învăţământ. Faptul că subiectele la Bac sunt mai grele sau mai uşoare nu înseamnă nimic, câtă vreme solicită doar memoria elevului, nu capacitatea lui de a face conexiuni.”

Învăţatul pe de rost, alt fel de a trişa

Şi cadrele universitare de la facultăţile private susţin că Bacalaureatul nu reprezintă un reper în ceea ce priveşte cunoştinţele dobândite de elevi. „Adică e un examen relativ uşor, cel puţin pe partea de uman, un examen care poate fi trecut dacă înveţi pe de rost diverse comentarii.”, crede Alexandru Matei, lector universitar doctor, care predă literatură franceză la o universitate de stat din provincie. „E un lucru bun că s-au introdus camerele video, dar schimbările nu trebuie să se oprească aici. Ştiu un elev, fiul unui prieten, care a luat peste 9 la Bac la română, fără să citească -un singur roman, o singură carte din cele trecute în programă. Acum e anul I la Oxford, la Computer Sciences. Un examen care poate fi păcălit aşa nu e un examen foarte serios”.

Soluţia, în opinia universitarilor, este trecerea la un alt model, cu diverse categorii ale diplomei de Bac, aşa cum e în Franţa. Astfel, s-ar diminua rezultatele catastrofale, n-ar mai fi licee cu rata de promovabilitate zero la Bac. Iar universităţile ar avea la îndemână un criteriu sigur pentru a alege elevii de elită, din mulţimea de candidaţi. „Aşa, avem în fiecare an câteva vârfuri, e drept, dar ceilalţi studenţi vin foarte slab pregătiţi. Nu există clasă de mijloc”, adaugă Alexandru Matei.

Pentru cei buni, emoţiile vin la admitere

„La admitere va fi altceva, mult mai greu”, crede Rareş S, absolvent al Colegiului „Negruzzi” din Iaşi. Rareş vrea să intre la Facultatea de Informatică, de la Universitatea Iaşi: „Nu are nicio legătură informatica predată în liceu cu subiectele de la admitere, care sunt mult mai grele. Şi matematica la fel, nivelul este mult mai ridicat. Bac-ul a fost floare la ureche. Pentru admitere m-am pregătit suplimentar, am luat meditaţii şi la matematică, şi la informatică. Şi pentru examen, şi pentru a face faţă în primul an de facultate. Deşi am terminat cu medie generală peste 9 un liceu cu tradiţie, cu profesori foarte buni, am emoţii mari. Şase este o notă mare la acest examen”.

Părinţii şi copiii vor schimbare

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a publicat, recent, raportul despre dezbaterea publică privind propunerile de plan-cadru pentru liceu. La dezbatere au participat cadre didactice, în proporţie de 75 la sută. Iar discuţiile au vizat, în principal, numărul de ore alocat unei discipline sau alteia, nu modul cum e predată sau modul cum sunt evaluaţi elevii, pe parcursul celor patru ani de liceu. Elevii şi părinţii, adică doar 25 la sută dintre cei chestionaţi, „sprijină schimbarea cadrului curricular pentru liceu, în timp ce personalul din educaţie este mai sceptic”, arată raportul ISE. Institutul a declarat dezbaterea ca neconcludentă şi a propus ca decizia schimbării modului cum se învaţă carte în liceu să fie luată univoc de Ministerul Educaţiei.