VideoReportaj/Comuna Chiliile, sub ape. „Nu primim bani de diguri, că suntem prea puțini”

Maria Andries
Maria Andries
03 iulie 2018, 17:53 actualizat acum un an

 

Reportaj în comuna Chiliile, din judetul Buzău, după inundaţii

Inundaţiile sunt, într-un fel, norocul acestei zone. De satele risipite pe versanţii Subcarpaţilor din Buzău şi de oamenii care-şi duc viaţa aici, pe pământ alunecos, autorităţile de la centru şi de la judeţ îşi amintesc numai la viitură. Iar viitura vine cu regularitate în fiecare an şi, prin unele părţi mai abrupte, la fiecare ploaie.

În comuna Chiliile au fost inundaţii mari şi în iunie 2016, cu pagube de 600.000 de euro. La fel ca anul acesta, drumul judeţean a fost rupt în mai multe locuri de ape, iar comuna a rămas izolată de lume.  Timp de două săptămâni, oamenii au bătut drumul pe jos, câţiva kilometri prin noroi, să-şi ia o pâine, scria presa locală.

“Nu ne îndurăm să plecăm!”

“Ne-am obişnuit cu apa, după ploaie, o dăm din curte, cu mătura. Dar ca anul ăsta n-a fost niciodată”, spune Aurica V., îndesând castraveţii în borcanele cu saramură. În spatele casei, aproape lipit de ea, începe dealul. Pământul gălbui pare că se ţine de rădăcini, să nu curgă.

La fel spune şi primarul din Chiliile, Sorin Zaman, care estimează pagubele la vreo 2 milioane de euro. De când e el primar, din 2000, n-a prins aşa dezastru. Trei sate au fost izolate, au venit pompierii şi militarii, să restaureze un pod de tuburi din beton şi să împartă apă minerală din rezerva Guvernului.

“ E greu, dar nu ne îndurăm să plecăm de aici”, spune Aurica. Are 45 de ani, aici s-a născut, aici şi-a întemeiat o familie. Copiii au plecat, “sunt mai mult bătrăni, cât or mai fi şi ei”.  În curte, ultimul semn al furtunii e un covor de mere roşii, sub pomi.

“Care doamna Viorica?”

După ce podul a fost refăcut şi apele s-au cuminţit, a început pelerinajul guvernanţilor la sfântul noroi. Căci nămol suntem şi în nămol ne vom întoarce, cu excepţia acelora dintre noi care au la îndemână un elicopter sau un TAB. 

În Chiliile, a venit şi premierul Viorica Dăncilă, să constate pagubele. “N-o cunosc, nu ştiu cine e”, spune Tasia, îndreptându-şi baticul. E dezamăgită. “Credeam că a venit pe aici doamna Claudia”. Doamna Claudia Zaman, soţia primarului, e cea care se ocupă cu dosarele pentru ajutoare. Judeţul Buzău ocupă locul doi pe ţară la numărul de asistaţi social.

Cârpelile mici şi dese

An de an, sute de mii de euro din fonduri publice se cheltuie pentru reparaţii temporare, care rezistă până la următoarea viitură. “Drum” e un cuvânt pretenţios pentru potecile de pietriş şi pământ, nivelate de şenilele excavatoarelor. Nu există diguri, parapeţi, pe malurile râului Sărăţel. Doar pe anumite porţiuni din drumul judeţean, paralele cu râul, Apele Române au pus apărători din pietre şi plasă de sârmă. “Dacă nu erau nici acelea, ne lua apa cu totul”, zice primarul.

După potopul de acum doi ani, Guvernul a alocat în jur de 300.000 de euro, pentru lucrări urgente: refacerea a 11 podeţe, reparaţii la 7 kilometri de drum communal, pe DC 222 şi DC 94, la staţia de tratare a apei şi la reţeaua de alimentare cu apă. În total, Executivul a dat 2,4 milioane de euro pentru lucrări în zonele calamitate din Buzău.

În 2017, şi Consiliul Judeţean Buzău a dat bani, din excedentul bugetar, pentru refaceri şi consolidări după inundaţii: în jur de 2,7 milioane de euro. Pentru drumul judeţean care leagă Chiliile de comuna învecinată au fost distribuiţi aproximativ 500.000 de euro.  De asemenea, CJ a dat în jur de 1,9 milioane de euro, din fonduri europene, pentru reabilitarea DC 94, un drum pe care l-au bătătorit deja prefecţii, subprefecţii, şefii ISU, miniştrii, că turnarea asfaltului a devenit o formalitate. Licitaţia s-a încheiat anul ăsta, în aprilie, dar a venit viitura şi lucrările se amână.  

Primarul din Chiliile: “Nu ne dau bani că suntem puţini !” / Compania Națională de Investiții: “Suntem inundaţi, uscăm dosare”

 “Nu e adevărat, cum s-a spus, că apele au spart asfaltul proaspăt turnat. Abia acum se apucă de drum, cei de la judeţ”, precizează Sorin Zaman. “Noi am tot depus dosare, am cerut bani pentru consolidări pe termen lung, dar, de fiecare dată, răspunsul a fost că proiectele noastre sunt eligibile, dar fără finanţare. Pentru că sunt prea puţini oameni în comună, în jur de 678”, spune edilul din Chiliile.  Dintre aceştia, conform raportului primarului, 70 primesc ajutoare sociale, iar 7 au indemnizaţii de handicap.

Cei de la CNI au avut o inundaţie în sediu. “Ironia sorţii! Acum uscăm dosarele, nu putem verifica, vă rog să ne credeţi, încercaţi la Compartimentul de comunicare”, spune George Stanică, de la Investiţii de Urgenţă.  

La Comunicare, Adina Mitran repetă partea cu inundaţiile.  “Pe lista de sinteză, nu văd niciun dosar depus şi respins de la Primăria Chiliile. Dar poate e in altă parte. Faceţi dumneavoastră o solicitare scrisă, că acum, pe moment, nu putem avea acces la toate fişierele”. Până in momentul publicării acestui articol, nici CNI, nici Ministerul pentru Fonduri Europene nu au trimis răspuns la intrebarea dacă Primăria din Chiliile a cerut finanţare pentru infrastructură.

Cultură la mal

Guvernul a dat totuşi bani pentru un obiectiv în comuna buzoiană, aşa slab populată cum e ea. În 2017, a fost modernizat căminul cultural, prin Compania Naţională de Investiţii. Căminul arată ca o casă mai mare, cu acoperiş roşu, perdele albe şi gărduleţ de fier. A costat în jur de 70.000 de euro, din care comuna a achitat 30 la sută. Programul “Cămine Culturale” a fost lansat de Liviu Dragnea în 2014, pe când era ministrul dezvoltării. 20,5 milioane de euro s-au distribuit, prin acest program, spre 92 de comune şi oraşe mici din toată ţara.

Acum patru ani, primarul Sorin Zaman dorea ca, pe lângă nunţi, căminul să găzduiască spectacole folclorice, un muzeu de costume populare, o bibliotecă.  În prezent, căminul găzduieşte pomeni, pentru că tineri nu prea mai sunt, “nu mai are cine se mărita pe la noi”, spune Aurica. Iar dacă o întrebi pe Tasia ce face la căminul cultural, răspunde prompt: “Curăţenie. Altfel nu iau ajutorul”.